Românii au fost dintotdeauna un popor iubitor de flori şi, cu toate acestea, nu avem încă, în mod oficial, o floare naţională. De-a lungul timpului au existat mai multe propuneri pentru alegerea unei flori naţionale, dar niciuna dintre propuneri nu a fost finalizată printr-un act legislativ care să oficializeze floarea naţională.

Toate natiunile puternice  precum si aproape toate tarile lumii au una sau mai multe flori naţionale, reprezentative pentru arealul geografic sau pentru cultura şi tradiţiile lor (SUA au trandafirul care floare nationala, fiecare stat avand la randul sau o alta floare care il defineste si reprezinta, Ungaria, Olanda sau Turcia au ales laleaua, poporul japonez are ciresul ornamental, scotienii au floarea de scaiete, Franta irisul,  Austria floarea de colt, Spania garoafa rosie iar canadienii au frunza de artar drept “floare” nationala plasand-o chiar pe drapel.)

Comunitatea Bujorul Romanesc – The Romanian Peony a luat fiinta in mai 2015 (initiatori: Cristina Turnagiu Dragna si  Andreea  Tanasescu) pentru a sustine studiile si propunerile mediului academic romanesc ce a initiat demersul de a declara Bujorul Floare  Nationala  si Emblema florala a Romaniei. In sustinerea acestui demers a fost initiata in 5 mai 2015, de Ziua Mediului, Ptitia pentru sustinerea declararii Bujorului Romanesc, Floarea nationala si Emblema Florala a Romaniei.

De ce este necesar să avem, în mod oficial o floare naţională? Pentru ca o emblema florala poate sa vorbeasca simbolic despre Romania si despre romani, mai bine decat o facem noi prin cuvinte. Propunerea ca bujorul sa fie declarata FLOAREA NATIONALA A ROMANIEI, de catre forul legislativ al tarii, se bazeaza pe date istorice, estetice, lingvistice, toponimice, etnologice si etnografice, pe nevoia de a avea o floare nationala care sa exprime identitatea noastra, alaturi de alte simboluri nationale dar si pe exemplul oferit de alte state care in mod oficial au ales o floare care sa le reprezinte.

Grupul de profesori si cercetatori ai USAMV Bucureşti, Facultatea de Horticultură  au lansat la începutul lunii iunie 2013, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“, propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf.univ.prof. dr. Florin Toma, ca BUJORUL să fie proclamat oficial, de către statul roman, floarea naţională a României. Pledoaria are peste  110 de pagini de   argumente  pentru alegerea BUJORULUI drept emblema florala nationala.

Cele mai importante argumente, pe scurt :

1. Creste spontan – sunt create deja unele rezervatii
2. Cultivat in curti pe tot teritoriul tarii, valente apotropaice
3. Potential biologic si ornamental, parcuri si gradini il includ in amenajari
4. Frumusetea florilor, preferate de mirese, in traditia populara la botez si nunta
5. Scop medicinal – radacina
6. In lingvistica – comparatie, atribute ca frumusete, putere, vigoare, sanatate dragostea pura
7. Cultura (muzica populara, literatura, pictura, arta decorativa, design, arhitectura)
8. In onoarea sa sunt organizate festivaluri si sarbatori
9. Toponimie bogata (oameni, locuri, pasari, animale, alte plante si flori etc)
10. Floarea Eroilor- Cinstirea eroilor si veteranilor
11. Prezent in simbolistica traditionala pe tot teritoriul (flori rosii si flori rosii cu centrul galben)

Scoarta Olteneasca

BUJORUL ROMANESC

Paeonia Peregrina, Bujorul de Padure

Paeonia tenuifolia, Bujorul de Stepa

Bujorii din speciile Paeonia Peregrina (de padure) si Paeonia Tenuifolia (de stapa) se afla pe Lista Rosie a plantelor superioare (flora spontana endemica rara, vulnerabila sau pe cale de disparitie) a Institutului de Biologie.

In Romania sunt intalnite cinci specii  salbatice de bujori, doua rosii: bujori  de padure si de stepa  si alte trei varietati roz (Paeonia Mascula – bujorul de munte, Paeonia Oficinallis – varietatea banatica, Paeonia Daurica) si se cultiva trei specii: Paeonia Officinalis, Paeonia Lactiflora (originar din China) si Paeonia Suffruticosa (originar din China- specie arbustiva)

Paeonia Macula, Bujorul de munte

Paeonia Officinalis+ Var. Banatica

Paeonia Daurica

Pana in prezent sunt declarate 5 arii protejate a bujorilor salbatici –   instituite de regula prin HG incadrate in categoria IV IUCN – rezervatie botanica, (IUCN Internationala Union for Conservation of Nature, are categorii de la I-VI, bujorii sunt incadrati in  categ III – monument al naturii, arie restransa, protejarea unei formatiuni naturale deosebite ori categ IV – arie pentru managementul habitatelor si speciilor, arie restransa cu protejarea speciilor clar definite si actiuni de mentenanta si pastrarea starii de conservare ) cu management “aprobat si supravegheat” de Agentia Nationala pentru Arii Protejate

Paeonia Officinalis

Paeonia Lactiflora

Paeonia Suffruticosa

Rezervatiile naturale de tip floristic pana in mai 2016:

Zau de Campie – Mures, custode voluntar Octavian Calugaru

Comana – Giurgiu , rezervatia Padina Tatarului din cadrul Parcului. Natural  Comana

Troianu – Teleorman, custode Directia Silvica Alexandria, 71 ha,

Plenita – Dolj, 45,9 de ha de padure – fara custode !

Rezervatia de Bujori ai Academiei Romane – Stoicanesti, Olt, 45,9 ha

In afara acestor zone sunt si alte zone in care cresc salbatic bujori, ne-declarate, ne-protejate: Enisala-Tulcea,  Muntii Macinului din Tulcea sunt Parc National dar nu au delimitata zona de protectie a bujorilor, in Bihor, in Galati – Padurea Breana Roscani in grija AJPS Galati nu are marcaje,etc

Harta a zonelor  cu bujori din cele 5 specii endemice  :

OBIECTIVE

Obiectivele comunitatii Bujorul romanesc – the romanian peony  in vederea sustinerii declararii bujorului drept Floare nationala si Emblema Florala a Romaniei sunt:

1. Declararea Bujorului Floarea Nationala a Romaniei si Emblema Florala a Romaniei
2. Protejarea speciilor de bujori salbatici ce se mai afla in rezervatiile naturale, identificarea unor noi arealuri, protejarea si dezvoltarea lor.
3. Amenajarea de noi spatii in parcurile si gradinile publice din Romania in care sa fie cultivate specii de bujor romanesc si alte specii indragite in vederea cresterii interesului, admiratiei si aprecierii pentru floarea nationala
4. Informarea in vederea educarii publicului privind importanta si prezenta bujorului in constiinta, cultura si traditia poporului roman si a intelegerii importantei asocierii imaginii de tara cu o floare frumoasa, majestuoasa, bogata, viguroasa si demna
5. Reinvierea respectului pentru cultul eroilor neamului si sentimentului de mandrie nationala prin purtarea cocardei cu bujor romanesc si tricolor in fiecare dintre cele trei zile dedicate eroilor (de Inaltare, in 28 aprilie si in 11 noiembrie) precum si la sarbatorile nationale
6. Reinvierea interesului pentru cultivarea bujorului in camp sau in sere avand in vedere interesul crescut si aprecierea foarte mare pentru aceasta floare din partea floristilor, mireselor, decoratorilor, publicului larg si utilizarea plantei de bujor si in alte scopuri decat cel ornamental: medical, medicinal si cosmetic.
7. Crearea unor spatii dedicate bujorilor din speciile Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica in fiecare gradina Botanica din tara pentru promovarea si studierea florii nationale si a speciilor sale spontane din flora Romaniei.
8. Initierea unor modele economice care sa aiba bujorul/ imaginea sa in centrul dezvoltarii lor.
9. Crearea unor premii, decoratii si medalii care sa recunoasca eforturile depuse de persoane fizice, personae juridice, institutii publice sau locale pentru protejarea speciilor de bujor salbatic, pentru dezvoltarea rezervatiilor de bujori salbatici si pentru eforturi, actiuni si initiative ce au spriinit obiectivele comunitatii Bujorul Romanesc – The Romanian Peony si al Societatii Romane a Bujorilor/ Asociatiei Bujorul Romanesc.

PARTENERIATE ALE COMUNITATII BUJORUL ROMANESC

Delegatia Romaniei la Jocurile Invictus

Sustinatorii demersului sunt toti profesorii titulari ai catedrelor de Floricultura ale tuturor Universitatilor de Horticultura din Romania:

1. Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
2. Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Cluj
3. Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Iasi
4. Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole din Constanta
5. Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara a banatului “Regele Mihai I al Romaniei “ din Timisoara
6. Facultatea de Agricultura si Horticultura din Craiova
7. Asociatiei Antreprenorilor din Domeniul Floristic
8. Asociatiei Romane pentru Protocol si Ceremonial
9. Asociatia La Blouse Roumaine
10. Asociatia Europas
11. Revista NUNTA
12. Oficiul National pentru Cultul Eroilor
13. Asociatia Invictus

ACTIVITATI IN 2017

Imbunatatirea colectiei de bujori a Facultatii de Horticultura din Bucuresti Stadiu: Realizata (cu ajutorul partenerului nostru ANTHESIS – importator si producator de bujori a fost dotata Facultatea nu trei noi specii de bujori)

Declararea zilei de 15 Mai ca Ziua Bujorului in Romania- activitate intens promovata pe retelele de socializare si realizata si cu ajutorul ROMPETROL.

Crearea Societatii Romane a Bujorilor (grup de voluntari) care sa sprijine cresterea si dezvoltarea unor proiecte, produse, aplicatii  si evenimente care sa creasca interesul si aprecierea pentru BUJOR, floarea nationala a Romaniei. Stadiu: Asociatia La Blouse Roumaine a apreciat obiectivele comunitatii drept deosebit de importante pentru renasterea interesului pentru simbolurile nationale si a inclus demersul nostru intre proiectele pe care s-a oferit sa le sprijine si protejeze. Vom deschide un call pentru voluntari

PROIECT DE ACTIVITATI IN 2018

Crearea unei harti interactive a Bujorilor Romanesti: Documentarea tuturor zonelor in care cresc bujori salbatici, in rezervatii sau ne-protejati.  

Crearea in luna Mai 2018 a  primei expozitii/ concurs de design floral ce va avea in centrul sau floarea de bujor  

Crearea in Bucuresti a unei gradinii publice dedicate Florii Nationale si administrat de catre Societatea Romana a Bujorilor.   

Crearea unui grup de lucru pentru intocmirea unui Raport de cercetare si a Studiului de fundamentare in vederea declararii Bujorului Floarea Nationala a Romaniei (specialisti  in botanica, horticultura, etnologie, folclor, istorie, estetica, lingvistica, toponimie, etnografie, cosmetologie, floristica, istorie, istoria artelor, geografie etc)

Oferirea primelor diplome si titluri de Ambasadori ai Bujorului Romanesc unor personalitati ce au spriinit obiectivele comunitatii Bujorul Romanesc – The Romanian Peony, au actionat pentru protejarea speciilor de bujor salbatic, pentru dezvoltarea rezervatiilor de bujori salbatici. Stadiu: Au fost acceptate primele nominalizari : Florin Toma (USAMVB), Violeta Alexandru, Octavian Calugaru (Zau de Campie) si Asociatia INVICTUS. Au fost de asemenea propuse cateva  celebritati pentru a devenii purtatori de imagine.

Foto: MApN

Dezvoltarea de parteneriate cu entitati care pot introduce sustinerea bujorului in activitatile lor  

Crearea primei colectii regale de bujori  

Identificarea custozilor si managerilor zonelor protejate