Mai avem nevoie azi, in 2017, de eticheta si protocol, cand lumea cauta solutii pentru strategii, concepte „out -of-the box”, planuri, algoritmi care
Românii au fost dintotdeauna un popor iubitor de flori şi, cu toate acestea, nu avem încă, în mod oficial, o floare naţională. De-a lungul timpului au existat mai multe propuneri pentru alegerea unei flori naţionale, dar niciuna dintre propuneri nu a fost finalizată printr-un act legislativ care să oficializeze floarea naţională.
Toate natiunile puternice precum si aproape toate tarile lumii au una sau mai multe flori naţionale, reprezentative pentru arealul geografic sau pentru cultura şi tradiţiile lor (SUA au trandafirul care floare nationala, fiecare stat avand la randul sau o alta floare care il defineste si reprezinta, Ungaria, Olanda sau Turcia au ales laleaua, poporul japonez are ciresul ornamental, scotienii au floarea de scaiete, Franta irisul, Austria floarea de colt, Spania garoafa rosie iar canadienii au frunza de artar drept “floare” nationala plasand-o chiar pe drapel.)
Comunitatea Bujorul Romanesc – The Romanian Peony a luat fiinta in mai 2015 (initiatori: Cristina Turnagiu Dragna si Andreea Tanasescu) pentru a sustine studiile si propunerile mediului academic romanesc ce a initiat demersul de a declara Bujorul Floare Nationala si Emblema florala a Romaniei. In sustinerea acestui demers a fost initiata in 5 mai 2015, de Ziua Mediului, Ptitia pentru sustinerea declararii Bujorului Romanesc, Floarea nationala si Emblema Florala a Romaniei.
De ce este necesar să avem, în mod oficial o floare naţională? Pentru ca o emblema florala poate sa vorbeasca simbolic despre Romania si despre romani, mai bine decat o facem noi prin cuvinte. Propunerea ca bujorul sa fie declarata FLOAREA NATIONALA A ROMANIEI, de catre forul legislativ al tarii, se bazeaza pe date istorice, estetice, lingvistice, toponimice, etnologice si etnografice, pe nevoia de a avea o floare nationala care sa exprime identitatea noastra, alaturi de alte simboluri nationale dar si pe exemplul oferit de alte state care in mod oficial au ales o floare care sa le reprezinte.
Grupul de profesori si cercetatori ai USAMV Bucureşti, Facultatea de Horticultură au lansat la începutul lunii iunie 2013, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“, propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf.univ.prof. dr. Florin Toma, ca BUJORUL să fie proclamat oficial, de către statul roman, floarea naţională a României. Pledoaria are peste 110 de pagini de argumente pentru alegerea BUJORULUI drept emblema florala nationala.
Cele mai importante argumente, pe scurt :
BUJORUL ROMANESC
Bujorii din speciile Paeonia Peregrina (de padure) si Paeonia Tenuifolia (de stapa) se afla pe Lista Rosie a plantelor superioare (flora spontana endemica rara, vulnerabila sau pe cale de disparitie) a Institutului de Biologie.
In Romania sunt intalnite cinci specii salbatice de bujori, doua rosii: bujori de padure si de stepa si alte trei varietati roz (Paeonia Mascula – bujorul de munte, Paeonia Oficinallis – varietatea banatica, Paeonia Daurica) si se cultiva trei specii: Paeonia Officinalis, Paeonia Lactiflora (originar din China) si Paeonia Suffruticosa (originar din China- specie arbustiva)
Pana in prezent sunt declarate 5 arii protejate a bujorilor salbatici – instituite de regula prin HG incadrate in categoria IV IUCN – rezervatie botanica, (IUCN Internationala Union for Conservation of Nature, are categorii de la I-VI, bujorii sunt incadrati in categ III – monument al naturii, arie restransa, protejarea unei formatiuni naturale deosebite ori categ IV – arie pentru managementul habitatelor si speciilor, arie restransa cu protejarea speciilor clar definite si actiuni de mentenanta si pastrarea starii de conservare ) cu management “aprobat si supravegheat” de Agentia Nationala pentru Arii Protejate
Rezervatiile naturale de tip floristic pana in mai 2016:
Zau de Campie – Mures, custode voluntar Octavian Calugaru
Comana – Giurgiu , rezervatia Padina Tatarului din cadrul Parcului. Natural Comana
Troianu – Teleorman, custode Directia Silvica Alexandria, 71 ha,
Plenita – Dolj, 45,9 de ha de padure – fara custode !
Rezervatia de Bujori ai Academiei Romane – Stoicanesti, Olt, 45,9 ha
In afara acestor zone sunt si alte zone in care cresc salbatic bujori, ne-declarate, ne-protejate: Enisala-Tulcea, Muntii Macinului din Tulcea sunt Parc National dar nu au delimitata zona de protectie a bujorilor, in Bihor, in Galati – Padurea Breana Roscani in grija AJPS Galati nu are marcaje,etc
Harta a zonelor cu bujori din cele 5 specii endemice :
OBIECTIVE
Obiectivele comunitatii Bujorul romanesc – the romanian peony in vederea sustinerii declararii bujorului drept Floare nationala si Emblema Florala a Romaniei sunt:
PARTENERIATE ALE COMUNITATII BUJORUL ROMANESC
Sustinatorii demersului sunt toti profesorii titulari ai catedrelor de Floricultura ale tuturor Universitatilor de Horticultura din Romania:
ACTIVITATI IN 2017
Imbunatatirea colectiei de bujori a Facultatii de Horticultura din Bucuresti Stadiu: Realizata (cu ajutorul partenerului nostru ANTHESIS – importator si producator de bujori a fost dotata Facultatea nu trei noi specii de bujori)
Declararea zilei de 15 Mai ca Ziua Bujorului in Romania- activitate intens promovata pe retelele de socializare si realizata si cu ajutorul ROMPETROL.
Crearea Societatii Romane a Bujorilor (grup de voluntari) care sa sprijine cresterea si dezvoltarea unor proiecte, produse, aplicatii si evenimente care sa creasca interesul si aprecierea pentru BUJOR, floarea nationala a Romaniei. Stadiu: Asociatia La Blouse Roumaine a apreciat obiectivele comunitatii drept deosebit de importante pentru renasterea interesului pentru simbolurile nationale si a inclus demersul nostru intre proiectele pe care s-a oferit sa le sprijine si protejeze. Vom deschide un call pentru voluntari
PROIECT DE ACTIVITATI IN 2018
Crearea unei harti interactive a Bujorilor Romanesti: Documentarea tuturor zonelor in care cresc bujori salbatici, in rezervatii sau ne-protejati.
Crearea in luna Mai 2018 a primei expozitii/ concurs de design floral ce va avea in centrul sau floarea de bujor
Crearea in Bucuresti a unei gradinii publice dedicate Florii Nationale si administrat de catre Societatea Romana a Bujorilor.
Crearea unui grup de lucru pentru intocmirea unui Raport de cercetare si a Studiului de fundamentare in vederea declararii Bujorului Floarea Nationala a Romaniei (specialisti in botanica, horticultura, etnologie, folclor, istorie, estetica, lingvistica, toponimie, etnografie, cosmetologie, floristica, istorie, istoria artelor, geografie etc)
Oferirea primelor diplome si titluri de Ambasadori ai Bujorului Romanesc unor personalitati ce au spriinit obiectivele comunitatii Bujorul Romanesc – The Romanian Peony, au actionat pentru protejarea speciilor de bujor salbatic, pentru dezvoltarea rezervatiilor de bujori salbatici. Stadiu: Au fost acceptate primele nominalizari : Florin Toma (USAMVB), Violeta Alexandru, Octavian Calugaru (Zau de Campie) si Asociatia INVICTUS. Au fost de asemenea propuse cateva celebritati pentru a devenii purtatori de imagine.
Dezvoltarea de parteneriate cu entitati care pot introduce sustinerea bujorului in activitatile lor
Crearea primei colectii regale de bujori
Identificarea custozilor si managerilor zonelor protejate
Mai avem nevoie azi, in 2017, de eticheta si protocol, cand lumea cauta solutii pentru strategii, concepte „out -of-the box”, planuri, algoritmi care
8 DAYS till 18 & TIPS 3
Una dintre chestiunile care creeaza cele mai mari batai de cap in organizarea de evenimente cu participare
Comentarii recente