Interviu de Simona Stanoi pentru revista Click pentru Femei

19 Iunie 2018

„Îndrăgostită de tot ceea ce ține de domeniul etichetei, protocolului și ceremonialului, Cristina Turnagiu Dragna, om de televiziune, antreprenor, consultant în comunicare și image management, a ales să valorifice cunoștințele acumulate de-a lungul timpului, împărtășindu-le celor dornici să devină cea mai bună variantă a lor.

Din ce motive ți-ai dorit să acumulezi atât de multe cunoștințe aparținând acestui domeniu?

Am fost mereu preocupată de  studiul comportamentului uman, încă dinainte de a merge la facultate. Ulterior am aprofundat Protocolul instituțional la SNSPA și prin prisma domeniului meu – relații publice & image management, comunicarea cu impact (fie ea scrisă, prin imagini, prin vestimentație,  verbală sau non-verbală).  Însă, la un moment dat, am simțit că nu îmi mai sunt de-ajuns doar acestea, când acum aproximativ 10 ani, am fost oarecum “constrânsă” de mediul de afaceri în care îmi desfășuram activitatea să mă aliniez comportamentului partenerilor și colaboratorilor mei din străinătate, mai ales. Discuțiile, întâlnirile, corespondența, prezența la evenimente, networkingul, organizarea unor vizite sau conferințe,  toate se petreceau la un anumit nivel de protocol care implica multă etichetă, eleganță și finețe, dar și persuasiune, asertivitate și diplomație, care mă fascinau și mă provocau în aceeași măsură.  Am avut însă o abordare rațională a „problemei”, am analizat și am observat că acel comportament fascinant, puternic și eficient era unul dobândit, studiat, prelucrat și somatizat, până a devenit una cu personalitatea respectivă. Mi-am dorit și mi-am propus atunci să ating nivelul de rafinament în comunicare al celor pe care îi admiram.

Atunci am început să fiu preocupată sistematic de acest domeniu, i-am acordat mult din timpul meu și m-am pregătit singură. Exista în România acelor ani  puțină literatură de specialitate, însă am găsit multe surse în străinătate. Cărțile, internetul, o serie de profesori, foști diplomați și mentori mi-au clădit această construcție profesională, însă mi-au însămânțat și pasiunea pentru domeniu, de care m-am îndrăgostit iremediabil. De atunci îl studiez, îl cercetez, am devenit membru al Asociației Române de Protocol, secretar general al Asociației Române pentru Protocol și Ceremonial și încerc să dau mai departe ceea ce stiu, celor care au nevoie sau simt că este un domeniu care li se potrivește.

Astăzi posibilitațile de documentare sunt mult mai vaste, editurile românești parcă simt și ele trendul acesta în nevoia de dezvoltare personală a profesioniștilor și antreprenorilor români, și au introdus în lista lor de titluri câteva lucrări foarte bune. Pentru cei interesați există o selecție de bibliografie românească și internațională pe siteul www.cristinadragna.ro pe care o îmbunătățesc permanent cu titluri noi pe care le parcurg.

Începând cu ce vârstă consideri că este necesară dobândirea și aprofundarea acestor noțiuni, în special a celor de etichetă?

Eticheta reprezintă de fapt o “culegere” de bune maniere, de comportamente sociale politicoase, care au la baza lor patru valori importante: respectul, empatia, eleganța și curtoazia.  Nu există societate evoluată care să nu prețuiască aceste valori, așadar, pentru a crește oameni adaptați noilor societăți, ele ar trebui așezate la baza educației umane: în primii ani în care copiii ajung să interacționeze unii cu alții în grup, cel mai târziu la grădiniță! Iar noi, românii, știm asta dintotdeauna – nu degeaba asimilăm educația parentală preșcolară (“cei 7 ani de acasă”) cu “buna creștere”.

Cum se face ea în familie și cum, din păcate lipsește din curriculumul preșcolar și școlar, aceasta fiind o altă chestiune, dureroasă! Lipsa orelor de etichetă (bune maniere) și protocol (reguli și norme în manifestările oficiale și uzanțele din viața socială) din educația copiilor din ultimii  45 de ani, a creat comportamente și mentalități pe care astăzi le vedem manifestate, din păcate, până la cele mai înalte niveluri de reprezentare.

Se încearcă o atingere a domeniului prin orele de Educație Civică la nivelul claselor primare, însă regulile de bază pentru comportarea în societate tot nu sunt abordate la nivelul de înțelegere al copiilor . Sunt însă organizații, cum este Ready Nation România, pe care o susțin cu bucurie și determinare, care militează pentru introducerea Bunelor Maniere în învățamânt, chiar de la nivel ante-preșcolar. Chiar dacă vi se pare mult prea devreme, vă garantez că studiile au demonstrat contrariul: în primii trei ani de viață se creează 85 % din structura creierului unui adult și atunci trebuie intervenit în însămânțarea comportamentului politicos și manierat.

Unele voci mai radicale merg chiar mai departe și sustin că bunele maniere trebuie să fie tool-uri de parenting. Cred că părinții care merg să facă astfel de cursuri au noțiunile de bună creștere a viitorilor lor copii. Alți părinți, din alte medii sociale, ar avea nevoie de aceste “instrumente” . Dar cum ei nu se preocupă de aceste “finețuri” (pentru că, de cele mai multe ori, au supraviețuirea ca principală misiune)– sistemul de educație poate prelua această lacună și în primii 7 ani de viață ai copilului să sprijine părinții,  pentru că iată, este nevoie!

Cum îi poți ajuta pe cei dornici să-și îmbunătățească cunoștințele în acest domeniu?

Am căutat să împărtășesc din ceea ce am învățat și am profesat,  cam pe toate mediile: siteul www.cristinadragna.ro oferă informații despre domeniu și încerc să îl păstrez cât mai adus la zi.  Am creat până acum trei cursuri, unul de Etichetă și Protocol în Afaceri, unul de Etichetă și Rafinament în comunicare, și cel mai nou, ce urmează să devină parte a modulului de pregătire “Pro Diplo” de la Institutul Diplomatic Român, “Imagine personală & Imagine publică și Personal Styling “, toate trei unice ca amploare și consistență pe domeniile abordate. Cursurile sunt anunțate pe siteul meu, în social media și pe siteurile partenerilor. Am primit de asemenea cu bucurie, invitația postului tv de business, Canal 33 România de a modera o emisiune de Etichetă și Comunicare în afaceri, cu difuzare săptămânală, joia de la ora 22.00. Pregătesc pentru această toamnă, împreună cu Robert Similea de la “E-Laborat-Laboratorul de Reputație” un modul de Personal Branding, Etichetă și Reputație pentru Antreprenori și spre finalul anului o “Întâlnire cu Buna Cuviință”  un club de weekend dedicat copiilor între 5 și 8 ani.

Ce te-a determinat să concepi un curs de etichetă și protocol?

S-au întâlnit fericit două intenții. Pe de o parte, intenția mea de a da mai departe ceea ce am acumulat în cei aproape 20 de ani de experiență în comunicare și cei 10 ani de explorare a acestei nișe, și pe de altă parte, intenția Biancăi Preda, de la Creative Business Management, agenție de PR & Professional Training, care de trei ani aștepta să găsească un trainer care să conceapă un curs în acest domeniu. Experiențele mele profesionale și personale mi-au confirmat, toate împreună și fiecare în parte, eficiența și puterea etichetei și protocolului, în comunicarea de afaceri, dar și în cea inter-personală. Biancăi, pe de cealalată parte, vasta ei experiență în relații publice și mai ales în organizarea de evenimente, i-a arătat că există o serie de instrumente care facilitează poziționarea, eficientizarea, comunicarea și promovarea evenimentelor unei companii și le-a regăsit în intervențiile mele de la Canal 33 România, unde am o emisiune săptămânală. Ea m-a determinat să mă așez și să pun pe hârtie un curs de nivel mediu spre avansat de Etichetă și Protocol în afaceri. Între timp, cursul a fost apreciat de către profesioniștii reputați ai domeniului, fiind un curs  care se bucură de Recomandarea Asociației Române pentru Protocol și Ceremonial.

Care sunt avantajele pe care le aduce cunoașterea și aplicarea regulilor de etichetă?

Indiferent de locul de pe glob în care trăiesc, indiferent de societatea în care vieţuiesc, de nivelul de educație, de stilul lor de viață sau de locul pe scara socială, oamenii au nevoie de acest know-how care şi-a dovedit eficienţa şi este în dezavantajul lor să nu îl folosească! Aceste reguli de comportament  îi ajută,  le face dezvoltarea sociala şi personală mai uşoară,  le GARANTEAZĂ evoluţia, capătă aprecierea semenilor şi creează legături emoţionale care îi împlinesc. Le facilitează comunicarea inter-personală, îi sprijină în consolidarea unui network eficient,  pot folosi aceste norme de etichetă pentru a avansa în carieră sau pentru a accede în poziții de middle și top management, ori în medii cu pretenții ridicate de protocol și reprezentare, le consolidează imaginea publică, îi așează pe picior de egalitate la orice masă a negocierilor. Sunt elemente esențiale în construirea unui brand personal valoros  și aduc serioase puncte de încredere și simpatie.  Nu cunosc să existe “unelte” mai puternice și mai pertinente în construirea unei personalități care să inspire încredere, competență, eleganță și fascinație, decât aceste instrumente pe care ți le oferă eticheta.

Cum ar fi oamenii fără aceste reguli?

Dacă ne gândim că la baza acestor reguli stau patru valori esențiale în dezvoltarea unei societăți civilizate (respectul, empatia, eleganța și curtoazia), să ne închipuim cum am arăta fără ele… probabil că acum aproximativ 150 de mii de ani în urmă când Homo Sapiens (care își ghidează existența după primele legi sociale, de bună conviețuire agreată) nu înlocuise încă omul Neanderthal  (care își ducea existența ghidat de reguli biologice) fără “reguli de comportament” în grupuri și care făceau orice pentru satisfacerea propriilor nevoi esențiale (fiziologice, de supraviețuire sau de securitate). Cu alte cuvinte am fi primitivi, involuați, rudimentari.

Doar că din fericire oamenii nu se mai află în acea epocă și, odată cu dezvoltarea creierului, centrarea existenței umane pe muncă, pe grup și pe dezvoltare s-a conturat și setul de norme de conviețuire care asigurau coeziunea, prosperitatea și evoluția grupului.  Protejarea și ajutorarea celor slabi, favorizarea celor puternici și curajoși, ascultarea celor cu experiență, au fost de fapt primele norme de “etichetă” în societate. Tot atunci se conturează și necesitatea comunicării, din nevoia de a relaționa, dar și din aceea de a permite oamenilor să își coordoneze acțiunile în vederea unor scopuri comune.

Așadar, din cele mai vechi timpuri oamenii au considerat conformarea, urmarea acestor “bune practici” (norme și reguli) esențială pentru a permite dezvoltarea socială. Iar  eficiența lor se vede astăzi în cele mai dezvoltate dintre societățile lumii în care politețea este valoare națională: Japonia, Olanda, Marea Britanie.

Dacă luam în considerare vremurile în care trăim, crezi că există posibilitatea ca ele să devină desuete?

Deloc, si mă bucur mult că m-ai întrebat asta pentru că abia aşteptam să spun că “bunele maniere” pot avea „denumiri” diferite sub care le întâlnim (bună creştere, educaţie, diplomaţie, curtoazie etc), dar nu pot dispărea din viaţa oamenilor pentru că orice societate civilizată spre care privim cu admiraţie astăzi are eticheta (setul de reguli de politeţe) şi curtoazia (atitudinea de politeţe rafinată amestecată cu eleganţă si generozitate), între valorile esenţiale ale comportamentului uman necesar și agreat, pentru că dezvoltă relaţii interumane armonioase şi înlesneşte comunicarea.
Deseori comunicarea interpersonală sau de afaceri  întâlnește “bariere”, peste care ne străduim toţi să trecem, însă vă garantez că aceste bariere cad la primele manifestări alese, primele cuvinte frumoase adresate şi primele gesturi elegante.

Care crezi că este cel mai mare beneficiu pe care îl poate avea o persoană care cunoaște și aplică regulile de etichetă?

Este considerat un om de încredere.

Povestește-ne, te rog, despre cea mai frecventă greșeală pe care ai întâlnit-o în interacțiunea cu oamenii și cum ar putea fi evitată.

Oamenii greșesc rar când știu! O fac însă des din deficiență (din necunoaștere) sau din privare de cultură (din ignoranță și lipsă de interes pentru educație). Din păcate, și deficiența si privarea de cultură sunt prezente la toate nivelurile societății de azi, pentru că bunele maniere au fost – stupid  considerate o reminiscență a stilului de viață burghez, nobil și elevat, și scoase din educația copiilor, bolșevicii și comuniștii considerându-le neimportante pentru “clădirea omului nou”.  Politețea, grija și eleganța relaționării au dispărut încet, încet și au fost înlocuite de grosolănii, nepăsare, simulacre  și mediocritate, care ne țin și azi pe loc. Așa încerc să îmi explic de ce întâlnesc o acută lipsă de curtoazie (politețea amabilă,  amestecată cu eleganță și generozitate), o virtute care  stă la baza oricărui comportament rafinat și elevat în societățile dezvoltate. Noi, românii suntem lipsiți de amabilitate, de politețe, de grijă și de răbdare.
Sunt întru totul de acord cu Theodor Paleologu care puncta în Dilema Veche  că “Asperitatea relaţiilor interumane este, după mine, una dintre cauzele majore ale disfuncţionalităţii societăţii româneşti. Politeţea, curtoazia, protocolul nu sunt doar chestiuni ornamentale, superficiale şi, în fond, inutile. Lipsa lor e un simptom al unor probleme profunde şi, totodată, o sursă de ineficienţă” .
Până când nu vom reveni la curtoazie și amabilitate (“amicalitatea“ lui Aristotel) în relațiile dintre noi, întregul nostru drum spre mai bine, va fi anevoios iar societatea va rămâne disfuncțională.
Sunt sceptică privind îmbunătățirea comportamentului general al românilor. Noi suntem de regulă “mișcați“ de drame, catastrofe si tragedii…atunci devenim parcă altă nație și tragem toți ca unul.  Pâna atunci, pentru că “nu doare și nu țipă“, doar insular, curtoazia își face simțită prezența. Asta mă bucură și îmi oferă o frântură de speranță. Aceea că eticheta și curtoazia ar putea fi reintroduse în viața românilor de un lider care să îi devină model de comportament și care să aibe curtoazia, amabilitatea, politețea și grija ca virtuți personale. Se pare că așa funcționăm noi românii, cel mai bine, pe acest model mimetic.

Un gând pentru cititori:

Vă mulțumesc înainte de toate pentru amabila dumneavoastră răbdare cu care ne-ați însoțit până aici.  Îmi permit o concluzie și o rugăminte:  Bunele maniere sunt bunele practici sociale ale națiunilor civilizate. Nu sunt reguli desuete, aparținând altor timpuri. Chiar dacă la noi au dispărut un timp, astăzi înțelegem că ele au fost permanent prezente în marile culturi ale lumii și reprezintă cele mai eficente și mai puternice instrumente ale societăților dezvoltate. Nu degeaba au trecut proba timpului, a timpurilor, modelor și epocilor: sunt eficiente, puternice și cu mare forță de influențare. Folosiți-le! Vă vor fi permanent aliați si ajutoare de nădejde. Și rugămintea, personală, dacă vreți: – vă rog să mergeți să votați, de fiecare dată când aveți ocazia, oamenii politicosi, cu educație si cu bună cuviință. Ei sunt cei care nu sacrifică oameni pentru cifre.”